Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: planta (verb tranzitiv) , plantat (adjectiv)   
PLANTÁT s. n. Plantare. – V. planta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLANTÁT s.n. Plantare. ◊ Mașină de plantat = mașină folosită pentru plantarea răsadurilor, a puieților etc. [< planta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANTÁT s. n. plantare. (< planta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLANTÁT adj. răsădit, sădit, transplantat, (pop.) presădit, (Transilv.) răstăvit. (Răsaduri ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLANTÁT s. v. plantare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plantát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLANTÁ, plantez, vb. I. Tranz. 1. A înfige în pământ puieți, răsaduri etc. pentru a se dezvolta; a acoperi un teren cu puieți, răsaduri etc.; a sădi. 2. A fixa în pământ un stâlp, un par etc. ◊ Expr. (Refl.) A se planta în fața cuiva = a se opri în mod inoportun sau ostentativ în față cuiva. 3. A îngropa mine pe o porțiune de teren; a mina. – Din fr. planter, lat. plantare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PLANTÁ ~éz tranz. 1) (butași, puieți, răsad etc.) A pune în pământ ca să crească; a sădi. 2) (stâlpi, pari etc.) A înfige în pământ fixând. 3) mil. (mine) A pune pe o anumită suprafață (pentru a arunca în aer). /<fr. planter, lat. plantare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLANTÁ vb. I. tr. 1. A sădi (pomi, plante). 2. A înfige în pământ (un stâlp, un par etc.). 3. A instala mine pe un teren. [Cf. fr. planter, lat. plantare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANTÁ vb. I. tr. 1. a sădi (pomi, plante). 2. a înfige în pământ (un stâlp, un par etc.). ◊ a instala în decor (în scenă, pe un platou de filmare). 3. (mil.) a instala mine pe un teren. 4. a fixa cu insistență. 5. (fam.) a părăsi brusc pe cineva. II. refl. (fig., fam.) a se posta (ostentativ), a se proțăpi (în fața cuiva). (< fr. planter, lat. plantare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLANTÁ vb. a pune, a răsădi, a sădi, a transplanta, (rar) a semăna, (pop.) a presădi, (prin Munt.) a prosădi, (Transilv.) a răstăvi, (înv.) a împlânta, a plăntălui, a străplanta. (A ~ doi puieți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plantá vb., ind. prez. 1 sg. plantéz, 3 sg. și pl. planteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)