Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: plat (adjectiv) , plata , plată (substantiv feminin)   
PLAT, -Ă, plați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Lătăreț, turtit; plan. ◊ Picior plat = malformație congenitală a piciorului care are talpa prea puțin scobită; platfus. ♦ (Despre terenuri) Întins, neted, șes. 2. Fig. Lipsit de expresie sau de culoare; searbăd, fad; șters, banal. ♦ (Despre mediul înconjurător, modul de viață etc.) Mediocru, meschin; lipsit de variație, monoton. ♦ (Despre persoane) Fără personalitate, fără valoare, neinteresant, fără imaginație; prost. 3. (Sport; despre alergări de viteză) Care se desfășoară pe un teren neted, special amenajat. – Din fr. plat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLÁTĂ, plăți, s. f. 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ♦ Sistem, mod după care se plătește. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. 3. Răsplată (morală) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte rele. ◊ Expr. A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită. A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde vrea, unde știe, unde-i place. A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace. – Din sl. plata.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLAT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre obiecte) Care are lățimea și lungimea cu mult mai mare decât grosimea; de formă lată și turtită; lătăreț. 2): Picior ~ v. PICIOR. 3) (despre forme de relief) Care este întins și neted; șes. 4) fig. Care este sărac în imagini artistice; lipsit de expresivitate artistică; fad; searbăd; banal. Stil ~. 5) (despre persoane) Care se caracterizează prin lipsă de personalitate; fără caracter personal. /<fr. plat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLÁTĂ plăți f. 1) Achitare a unei datorii (bănești). 2) Contravaloare a unei mărfi. ◊ Cu ~ cu bani. 3) Recompensă pentru un serviciu. ~ în bani. ~ în natură. 4) Răsplată dată cuiva pentru faptele sale (bune sau rele). ◊ A-și lua (sau a-și primi) ~a a fi pedepsit după merit. A lăsa în ~a Domnului a lăsa în pace. [G.-D. plății] /<sl. plata
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLAT, -Ă adj. 1. Lat, turtit; neted, șes. ♦ Picior plat = picior cu talpa prea puțin scobită. 2. (Fig.) Fără expresivitate, plictisitor, banal. [Cf. fr. plat, germ. platt].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLAT1 s. n. fiecare din felurile de mâncare ale unui mediu. (< fr. plat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLAT2, -Ă adj. 1. lat, turtit, neted, șes. ♦ picior ~ = platfus. 2. (fig.) fără expresivitate, plictisitor, banal. (< fr. plat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLAT adj. 1. lătăreț, turtit, (reg.) lătăuș. (Obiect de formă ~.) 2. v. drept. 3. v. neted. 4. neted, (reg.) lin. (Drum ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLAT adj. v. banal, comun, inexpresiv, monoton, neexpresiv, prozaic, uniform.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLAT s. v. mașină, plită, sobă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLÁTĂ s. 1. v. achitare. 2. achitare, depunere, vărsare. (~ ratei în termen.) 3. (înv. și pop.) preț. (Aduceți lucrul și primiți ~.) 4. remunerare, remunerație, retribuire, retribuție, (rar) remunerariu. (Care este ~ pentru munca ta?) 5. v. pedeapsă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plat, pláturi, s.n. (reg.) 1. sobă (de gătit); plita acestei sobe. 2. vagon-platformă cu care se transportă lemne de foc.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
plátă s.f. (reg.) bucată de slănină.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
plat (plátă), adj. – Plan, întins. Fr. plat. – E dubletul lui plat, s. n. (Trans., sobă, plită), din germ. Platte.Der. platitudine, s. f., din fr. platitudine; platou, s. n., din fr. plateau; platformă, s. f., din fr. plate-forme; ploatăn, s. n. (Trans., sobă, plită), din germ. Platten (Candrea).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
plat adj. m., pl. plați; f. sg. plátă, pl. pláte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
plátă s. f., g.-d. art. plății; pl. plăți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LA PLATA v. Rio de la Plata.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
LA PLATA v. Sucre.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
RIO DE LA PLATA, unul dintre cele patru viceregate spaniole creat în 1776 în cadrul procesului de descentralizare a Imperiului colonial spaniol, prin desprindere din viceregatul Perú; constituit pe terit. aflat azi în componența statelor Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia. Capitala în orașul Buenos Aires. A avut de făcut față agresiunilor colonialiste, îndeosebi ale britanicilor. În 1810, în urma răscoalei populației creole împotriva autorităților spaniole, ultimul vicerege a fost alungat, instituindu-se o juntă provizorie.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
RÍO DE LA PLATA, larg estuar situat la granița între Argentina și Uruguay, format de fl. Paraná și Uruguay. Lungime: 320 km; lățime max.: 220 km. În estuar se varsă și fl. Uruguay. Pe țărmurile sale se află orașele Buenos Aires, La Plata, Montevideo. Descoperit în 1516 de spaniolul J.D. de Solis. Explorat de F. Magellan (1520) și de S. Cabot (1527-1529), prima așezare permanentă a coloniștilor spanioli în regiune s-a fixat la Asunción (1537).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)