PLAYBOY, playboy, s. m. Tânăr elegant, cu fizic plăcut, care are succes la femei și duce o viață ușoară. [Pr.: pléĭboi] – Cuv. engl.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
playboy (angl.) [pron. pléĭboĭ] s. m., art. playboy-ul; pl. playboy, art. playboy-i
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink