PLEIÁDĂ, pleiade, s. f. 1. (La pl. art.) Grup de stele din constelația Taurului; Cloșca-cu-Pui. 2. Grup de oameni care activează de obicei în același domeniu și care sunt legați între ei prin concepții și năzuințe comune. 3. Totalitatea izotopilor aceluiași element chimic. ♦ Grup de elemente cu proprietăți chimice asemănătoare. [Pr.: ple-ia-] – Din fr. pléiade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLEIÁDĂ s.f. 1. (la pl.) Grup de stele din constelația Taurului. 2. (la sg.) Numele unui grup de șapte poeți greci din Alexandria și al unui grup de poeți francezi din sec. XVI. ♦ Grup de șapte; (p. ext.) grup de mai mulți oameni iluștri. 3. Ansamblul izotopilor unui element. ♦ (Chim.) Grup de elemente chimice care au proprietăți asemănătoare. [Pron. ple-ia-. / < fr. pléiade, lat. Pleiades, cf. gr. pleias – constelație de șapte stele].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLEIÁDĂ s. f. 1. grup de șapte poeți greci din Alexandria; grup de poeți francezi dominat de Ronsard. ◊ grup de oameni iluștri cu aceleași concepții, preocupări etc. ◊ mulțime, totalitate. 2. ansamblul izotopilor unui element. ◊ grup de elemente chimice cu proprietăți asemănătoare. (< fr. pléiade, lat. Pleiades)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pleiádă (grup de oameni, ansamblu de elemente) s. f. (sil. -ia-), g.-d. art. pleiádei; pl. pleiáde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLEIÁDĂ ~e f. 1) Grup de persoane remarcabile care activează în același domeniu, având concepții și scopuri comune. 2) chim. Grup de izotopi ai aceluiași element chimic. 3) la pl. art. Ansamblu de stele din constelația Taurului; Cloșca-cu-Pui. [G.-D. pleiadei; Sil. -ia-] /<fr. pléiade
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink