PLESCĂITÚRĂ, plescăituri, s. f. Plescăit. [Pr.: -că-i-] – Plescăi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLESCĂITÚRĂ s. v. pleoscăit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plescăitúră s. f., g.-d. art. plescăitúrii; pl. plescăitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink