PLEURÍTIC, -Ă, pleuritici, -ce, adj. Specific pleureziei; cauzat de pleurezie. ♦ (Substantivat) Persoană care suferă de pleurezie. [Pr.: ple-u-] – Din fr. pleurétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLEURÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Atins) de pleurezie. [Cf. fr. pleurétique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLEURÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de pleurezie. (< fr. pleurétique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pleurític adj. m., s. m. (sil. ple-u-), pl. pleurítici, f. sg. pleurítică, pl. pleurítice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLEURÍTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de pleurezie; propriu pleureziei. 3) și substantival Care suferă de pleurezie. [Sil. ple-u-] /<fr. pleurétique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink