Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: plici (s.n.) (substantiv neutru) , plici (vb.) (verb)   
PLICI1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se lovește de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLICÍ2, plicesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pliciui. – Din plici1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLICI interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs la lovirea cu palma pe piele, de pleoscăitul apei când se lovește de ceva tare etc.). /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
plici1 interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
plici2 s. n., art. plíciul; pl. plíciuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
plíci interj. – Imită zgomotul bălăcitului sau al baterii din palme. Creație expresivă, cf. pleosc (Iordan, BF, II, 186). – Der. pliciui, vb. (a pocni din bici, a plesni).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
plici interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
plicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plicésc, imperf. 3 sg. pliceá; conj. prez. 3 sg. și pl. pliceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)