PLÍCĂ, plice, s. f. Cută a pielii sau a mucoaselor pereților anatomici. – Din lat. plica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
plícă s. f., g.-d. art. plícei; pl. plíce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink