Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PLOCONÍ, ploconesc, vb. IV. Refl. 1. A se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință, înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată). 2. A arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli. – Din sl. pokloniti (sen).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLOCONÍ vb. 1. a se închina, (rar) a se temeni. (Se ~ adânc în fața lui.) 2. a se înjosi, a se umili, (înv.) a se micșora, a se smeri, (fam.) a se căciuli, (fig.) a se coborî. (De ce te ~ atâta?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ploconí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ploconésc, imperf. 3 sg. ploconeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ploconeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE PLOCONÍ mă ~ésc intranz. 1) A se închina exagerat de politicos (în semn de salut); a face temenele; a se temeni. 2) fig. A manifesta o admirație servilă (față de cineva); a se prosterna. /<sl. poklonit (sen)
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink