Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: plomba (verb tranzitiv) , plombă (substantiv feminin)   
PLOMBÁ, plombez, vb. I. Tranz. 1. A trata și a astupa o carie dentară cu o plombă, a pune o plombă. 2. A construi un imobil între două clădiri între care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră cu agregate minerale, legate de obicei cu un liant bituminos. – Din fr. plomber.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLOMBÁ vb. I. tr. 1. A trata și a astupa cu o plombă un dinte sau o măsea cariată. 2. A construi un imobil între alte două construcții în care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră. [< fr. plomber].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLOMBÁ vb. tr. 1. a umple cu un material oarecare o cavitate patologică. 2. a construi un imobil între alte două construcții. 3. a astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră. (< fr. plomber)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
plombá vb., ind. prez. 1 sg. plombéz, 3 sg. și pl. plombeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLÓMBĂ, plombe, s. f. 1. Lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porțelan etc., folosit pentru această lucrare. 2. Imobil construit în golul dintre alte două clădiri. – Din germ. Plombe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PLOMBÁ ~éz tranz. 1) (dinți) A prevedea cu o plombă. 2) (suprafețe rutiere) A acoperi cu un material special, astupând adânciturile. /<fr. plomber
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLÓMBĂ ~e f. 1) Lucrare executată de dentist pentru a astupa găurile din dinții cariați. 2) Material folosit pentru această lucrare. /<germ. Plombe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLÓMBĂ s.f. 1. Lucrare executată de un dentist pentru a astupa o carie dentară; amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte sau într-o măsea cariată. 2. Construcție inserată într-un grup de alte clădiri (asemănătoare) de care este lipită și încadrată. [< germ. Plombe, cf. fr. plombage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLÓMBĂ s. f. 1. lucrare de astupat o carie dentară. ◊ amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte, într-o măsea cariată. 2. construcție care completează spațiul gol dintre alte două construcții. 3. umplere a unei gropi din asfalt. (< germ. Plombe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
plómbă s. f., g.-d. art. plómbei; pl. plómbe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)