PLĂMÂNĂREÁ s. v. mierea-ursului, plămînare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLĂMÂNĂRÍCĂ, plămânărele, s. f. Plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor (Pulmonaria officinalis). [Var.: plumânărícă s. f.] – Plămân + suf. -ărică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLĂMÂNĂRÍCĂ s. v. cuscrișor, mierea-ursului, plămânare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plămânărícă/plămânăreá s. f., g.-d. art. plămânărélei; pl. plămânăréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink