PNEUMONÍE, pneumonii, s. f. Inflamație a unui lob sau a unui segment pulmonar, provocată în mod obișnuit de pneumococ sau de virusuri și manifestată prin febră, tuse, junghiuri, frisoane, expectorații. ◊ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambii plămâni. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PNEUMONÍE s.f. Boală a plămânului cauzată în general de pneumococ și manifestată prin febră mare, tuse și junghiuri. [Gen. -iei. / < fr. pneumonie, cf. gr. pneumonia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PNEUMONÍE s. f. inflamație a unui fragment al plămânului, cauzată de pneumococ, manifestată prin febră mare, frisoane, tuse și junghiuri. (< fr. pneumonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PNEUMONÍE s. (MED.) (rar) pulmonie, (reg.) junghi, (înv.) peripneumonie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pneumoníe s. f. (sil. pne-u-), art. pneumonía, g.-d. art. pneumoníei; pl. pneumoníi, art. pneumoníile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PNEUMONÍE ~i f. Boală provocată de o infecție virotică sau bacteriană, care se manifestă prin inflamarea țesutului pulmonar. [G.-D. pneumoniei; Sil. pne-u-] /<fr. pneomonie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink