Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: poanta (verb tranzitiv) , poantă (substantiv feminin)   
POÁNTĂ, poante, s. f. 1. Momentul cel mai de efect, punctul culminant al unei glume, al unei epigrame, al unei anecdote; ceea ce dă expresie, vioiciune unei opere literare sau artistice. 2. Extremitatea de jos a labei piciorului, locul de articulare al degetelor; vârf. ♦ Porțiune a piciorului cuprinsă între gleznă și degete. ♦ Poziție în baletul clasic, executată de obicei de femei, care constă în ridicarea și deplasarea pe vârful degetelor și cu falangele bine întinse, cu ajutorul unor pantofi speciali legați de gleznă. ♦ (La pl.) Papuci speciali, cu vârful alungit și întărit, pe care îi poartă balerinele legați de gleznă. – Din fr. pointe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POÁNTĂ s.f. I. Partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o glumă, dintr-o epigramă etc. II. Vârful pantofilor de balet. ♦ Cea mai importantă poziție din baletul clasic, executată numai de balerine pe vârful picioarelor. [Pron. poan-. / cf. fr. pointe].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POÁNTĂ s. f. I. partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o anecdotă, epigramă etc. II. vârful pantofilor de balet. ◊ poziție din baletul clasic, executată de balerine, pe vârful picioarelor. (< fr. pointe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POÁNTĂ s. (COR.) vârf. (Dansează pe ~e.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
poántă (poánte), s. f. – Vorbă de duh, glumă rafinată. Fr. pointe. Cf. pont.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
poántă s. f. (sil. poan-), g.-d. art. poántei; pl. poánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POANTÁ vb. I. v. ponta3.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POÁNTĂ1 ~e f. Partea cea mai spirituală a unei glume sau a unei anecdote. /<fr. pointe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POÁNTĂ2 ~e f. 1) Poziție de bază în baletul clasic, executată de balerine, constând în ridicarea și deplasarea pe vârful degetelor. 2) Vârf tare al pantofilor de balet. /<fr. pointe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)