PODÚȘCĂ, poduște, s. f. (Înv.) Canal de scurgere a unei ape, folosit adesea pentru irigații. – Pod + suf. -ușcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
podúșcă1, podúști, s.f. (înv. și reg.) 1. canal de scurgere a unei ape, folosit adesea pentru irigații; șanț cu apă pentru irigații. 2. galerie subterană, tunel. 3. pod mic, podeț peste un râu.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
podúșcă2, podúști, s.f. (reg.) 1. bară sau șină de fier folosită ca sprijin la osia carului sau a căruței, pentru a-i mări rezistența. 2. bucea care căptușește capetele osiei roții carului sau a căruței, spre a feri osia de uzură. 3. lemn scurt folosit la transportul buștenilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
podúșcă s. f., g.-d. art. podúștei; pl. podúște
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink