POJÁR, (2) pojaruri, s. n. 1. Boală contagioasă (la copii), caracterizată prin apariția unor pete roșii pe piele; rujeolă. 2. (Înv. și reg.) Foc mare; incendiu. ♦ Fig. Lumină purpurie a zorilor sau a amurgului. 3. Căldură mare, arșiță. ♦ Fig. Înflăcărare, ardoare, patos; pasiune, patimă. – Din sl. požarŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POJÁR s. 1. v. rujeolă. 2. v. caniculă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POJÁR s. v. ardoare, avânt, elan, entuziasm, foc, incendiu, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pârjol, pojarniță, pornire, sunătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pojár (pojáruri), s. n. – 1. (Înv.) Incendiu, foc. – 2. Rujeolă. – 3. În poezie, înflăcărare, ardoare, patos. – Megl. pujar. Sl. požarŭ (Miklosich, Lexicon, 683; Cihac, II, 156; Conev 42), cf. bg., slov., pol. požar și jar. – Der. pojarnic, s. m. (înv., pompier), din rus. požarnyj; pojernicie, s. f. (cazarmă de pompieri); pojarniță, s. f. (alambic; Olt., jăratic; sunătoare, Hypericum perforatum); pojeri (var. pojări), vb. (înv., a aprinde).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
pojár s. n., (incendii) pl. pojáruri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POJÁR ~uri n. pop. 1) Foc mare care se propagă, cauzând pierderi materiale; incendiu. 2) Boală contagioasă la copii, care se manifestă prin apariția unor pete roșii pe piele; rujeolă; cori. /<sl. požaru
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink