Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: polichet (pl. -e) (substantiv neutru) , polichetă (substantiv feminin)   
POLICHÉTE s.n.pl. Clasă de anelide marine, prevăzute cu un mare număr de perișori chitinoși; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. polichet. / < fr. polychètes, cf. gr. polys – numeros, khaite – păr].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLICHÉTE s.n. pl. / POLICHÉȚI s.m. pl. clasă de anelide: viermii marini, prevăzuți cu un mare număr de perișori chitinoși. (< fr. polychètes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLICHÉT, polichete, s. n. (La pl.) Clasă de viermi inelați caracterizați prin parapode bine dezvoltate, prevăzute cu un număr mare de pori, și care se târăsc pe fundul apelor marine sau se afundă în mâl și nisip; (și la sg.) vierme inelat care face parte din această clasă. [Var.: polichétă s. f.] – Din lat. polychaeta, fr. polychètes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLICHÉTĂ s. f. v. polichet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLICHÉT ~e m. 1) la pl. Clasă de viermi marini, având parapode bine dezvoltate, înzestrate cu mai mulți peri. 2) Vierme din această clasă. /<lat. polychaeta, fr. polychetes
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
polichét s. n., pl. polichéți/ s. m., pl. polichéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)