POLIETILÉNĂ s. f. Material plastic obținut prin polimerizarea etilenei, întrebuințat la fabricarea materialelor izolante și a unor obiecte de uz casnic sau industrial. [Pr.: -li-e-] – Din fr. polyéthylène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLIETILÉNĂ s.f. Masă plastică obținută prin chimizarea produselor petroliere și a gazelor de sondă și de cracare, utilizată în industria de ambalaje și a obiectelor de uz casnic. [< fr. polyéthylène].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLIETILÉNĂ s. f. produs macromolecular solid, alb, prin polimerizarea etilenei, la fabricarea materialelor izolante și a unor obiecte de uz casnic sau industrial. (< fr. polyéthylène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLIETILÉNĂ s. v. polietenă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
polietilénă s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. polietilénei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLIETILÉNĂ ~e f. Produs chimic macromolecular, elastic, de culoare albă, obținut prin polimerizarea etilenei. [Sil. -li-e-] /<fr. polyéthylene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink