Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
POLIGLÓT, -Ă, poligloți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vorbește mai multe limbi. ♦ Care cuprinde sau are în vedere mai multe limbi. Dicționar poliglot. 2. (Rar) Care se referă la un poliglot (1), de poliglot. – Din fr. polyglotte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLIGLÓT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care știe mai multe limbi. ♦ Care este scris în mai multe limbi. [< fr. polyglotte, cf. gr. polys – numeros, glotta – limbă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLIGLÓT, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care cunoaște mai multe limbi. II. adj. scris în mai multe limbi; plurilingv. (< fr. polyglotte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLIGLÓT adj. multilingv, plurilingv, polilingv. (Dicționar ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
poliglót adj. m., s. m. (sil. -glot), pl. poliglóți; f. sg. poliglótă, pl. poliglóte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLIGLÓT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care cunoaște mai multe limbi. 2) (despre scrieri, opere, lucrări etc.) Care este scris în mai multe limbi sau care cuprinde mai multe limbi. Dicționar ~. /<fr. polyglotte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)