Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
POLIGONOMETRÍE s. f. Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise, pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren; poligonație. – Din fr. polygonométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLIGONOMETRÍE f. 1) Compartiment al geometriei care se ocupă cu studiul poligoanelor. 2) Tehnică de ridicare topografică cu ajutorul unei rețele de poligoane. /<fr. polygonométrie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POLIGONOMETRÍE s.f. 1. Capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor. 2. Tehnică de ridicare topografică, folosind rețele de poligoane închise. [Gen. -iei. / < fr. polygonométrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLIGONOMETRÍE s. f. 1. capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor. 2. tehnică de ridicare topografică, prin rețele de poligoane închise; poligonație. (< fr. polygonométrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
poligonometríe s. f. (sil. -tri-), art. poligonometría, g.-d. poligonometríi, art. poligonometríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)