Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: poliza (verb tranzitiv) , polizare (substantiv feminin)   
POLIZÁRE, polizări, s. f. Acțiunea de a poliza și rezultatul ei; polizat1. – V. poliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLIZÁRE s.f. Acțiunea de a poliza și rezultatul ei; polizaj. [< poliza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLIZÁRE s. (TEHN.) polizat. (~ unei piese metalice.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
polizáre s. f., g.-d. art. polizării; pl. polizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLIZÁ, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POLIZÁ ~éz tranz. (piese de metal) A prelucra cu polizorul. /Din polizor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POLIZÁ vb. I. tr. A șlefui, a lustrui, a face curat, lucios (cu ajutorul polizorului). [Var. polisa vb. I. / < fr. polir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLIZÁ vb. tr. 1. a prelucra piese cu ajutorul polizorului. 2. a lamina la rece foi de tablă subțire, recoaptă și decapată, care urmează să fie cositorită. (după fr. polir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
polizá, polizéz, vb. I (înv.) a guverna.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
polizá vb., ind. prez. 1 sg. polizéz, 3 sg. și pl. polizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)