Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pomeni (verb tranzitiv) , pomenire (substantiv feminin)   
POMENÍRE, pomeniri, s. f. Acțiunea de a (se) pomeni. ♦ Ceremonie religioasă în cadrul căreia se comemorează amintirea unei persoane decedate sau a unui eveniment din trecut. ♦ Slujbă sau rugăciune pentru morți. ◊ Veșnica pomenire = cântare bisericească cu care se termină slujba de înmormântare sau un parastas. ♦ (Înv. și pop.) Aducere-aminte, amintire. – V. pomeni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POMENÍRE s. 1. amintire, citare, indicare, menționare, mențiune, semnalare, (rar) semnalizare. (~ unui fapt semnificativ.) 2. amintire, (înv.) pomană, pomelnic, pomină. (Pentru ~ cuiva.) 3. (BIS.) (înv.) pamente. (~ a unui mort, la biserică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pomeníre s. f., g.-d. art. pomenírii; (binefaceri) pl. pomeníri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POMENÍ, pomenesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenționat) vorba despre cineva sau despre ceva. ♦ Refl. impers. A se menționa lucruri, fapte a căror amintire se transmite (oral sau în scris) din generație în generație; a se aminti, a se cita. ◊ Expr. Nici că se pomenește! (sau unde se pomenește?) = nici vorbă, nici pomeneală. 2. Tranz. și intranz. A ține minte, a-și aduce aminte, a-și aminti. ♦ Tranz. (Înv. și pop.) A aniversa, a comemora, a sărbători. 3. Tranz. A apuca să vezi ceva (important), a trăi în timpul unui eveniment sau într-o anumită perioadă. 4. Tranz. A vedea sau a întâlni o persoană, un fenomen, o situație. ♦ Refl. A se afla, a se vedea (pe neașteptate) în fața cuiva sau a ceva care provoacă surpriză sau uimire, ori într-o situație neașteptată. ◊ Expr. Te pomenești că... = poate că..., se poate întâmpla că...; nu cumva... 5. Tranz. (În ritualul creștin) A rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios, pentru a atrage harul divinității asupra lui, pentru a obține iertarea păcatelor lui etc. 6. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) trezi din somn. – Din sl. pominĕti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POMENÍ ~ésc 1. tranz. 1) A aminti printre altele. 2) A păstra bine în memorie; a ține minte (pentru mult timp). ◊ Are să mă ~ească amenințare prin care cineva este avertizat că va avea de suferit pentru cele săvârșite. Nici că se ~ește nici nu poate fi vorba. 3) A aminti peste un anumit timp (într-un anumit fel). Mă va ~ de bine. 4) rel. (persoane) A numi în timpul slujbei (pentru a atrage harul divinității). 5) (în construcții interogative sau negative) A se întâmpla să vezi sau să auzi. Unde s-a mai ~it așa ceva? 2. intranz. A aduce vorba în treacăt (despre ceva sau despre cineva); a aminti. /<sl. pominĕti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE POMENÍ mă ~ésc intranz. A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se trezi; a pica; a cădea. ◊ Te ~ești că se prea poate că; mai știi. /<sl. pominĕti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POMENÍRE ~i f. 1) v. A POMENI. 2) Comemorare a amintirii unei persoane decedate sau a unui eveniment istoric. 3) Slujbă religioasă pentru cei morți. ◊ Veșnica ~ cântare bisericească de încheiere a prohodului. /v. a pomeni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POMENÍ vb. 1. v. aminti. 2. (BIS.) a comânda. (~ morții.) 3. a se întâmpla, (reg.) a se da. (Așa ceva nu s-a mai ~.) 4. a auzi. (Așa ceva n-am ~.) 5. a se afla, a se găsi, a se trezi, a se vedea. (S-a ~ încolțit de creditori.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POMENÍ vb. v. chema, deștepta, numi, scula, spune, trezi, zice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pomení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pomenésc, imperf. 3 sg. pomeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. pomeneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)