Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ponegri (verb tranzitiv) , ponegrire (substantiv feminin)   
PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, ponegreală. – V. ponegri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PONEGRÍRE s. v. calomniere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Ponegrire ≠ glorificare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ponegríre s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. ponegrírii, pl. ponegríri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PONEGRÍ, ponegresc, vb. IV. Tranz. A vorbi pe cineva de rău; a bârfi, a defăima, a calomnia. ◊ Refl. recipr. Se ponegresc cu orice prilej.Pref. po- + negri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PONEGRÍ ~ésc tranz. A vorbi de rău; a trata cu hule; a huli; a denigra; a defăima; a detracta; a cleveti; a calomnia; a blama; a bârfi; a ponosi. /po- + a negri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PONEGRÍ mă ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe urâte (unul cu altul); a se bârfi. /po- + a (se) [în]negri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PONEGRÍ vb. v. calomnia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A ponegri ≠ a elogia, a glorifica, a lăuda, a proslăvi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ponegrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ponegrésc, imperf. 3 sg. ponegreá; conj. prez. 3 sg. și pl. ponegreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)