Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PORTDRAPÉL, (1) s. m., (2) portdrapele, s. n. 1. S. m. Persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc. ♦ Fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. S. n. Toc de piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor. – Port1- + drapel (1, după fr. porte-drapeau).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PORTDRAPÉL s.m. Militar care poartă drapelul unui regiment; stegar. [După fr. porte-drapeau].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PORTDRAPÉL s.n. Toc de piele în care se fixează drapelul pentru a putea fi purtat. [< port- + drapel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PORTDRAPÉL I. s. m. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații (sportive). ◊ (fig.) cel care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări. II. s. n. toc de piele în care se poartă drapelul; portstindard. (după fr. porte-drapeau)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PORTDRAPÉL s. stegar, (rar) portstindard, (înv.) sangeactar, sangeagaș, sangeagiu, (turcism înv.) bairactar. (~ al unei divizii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
portdrapél (persoană) s. m. (sil. mf. port-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
portdrapél (obiect) s. n. (sil. mf. port-), pl. portdrapéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PORTDRAPÉL1 m. 1) Persoană care poartă un drapel; stegar. 2) fig. Persoană activă, aflată în fruntea unui curent sau a unei mișcări. /port- + drapel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PORTDRAPÉL2 ~e n. Toc de piele, prins de o curea, în care se fixează coada drapelului pentru a-l purta mai ușor. /port- + drapel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)