PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PORUMBÍȚĂ s. (ORNIT.) (rar) columbă, (pop.) porumboaică, (înv. și reg.) porumbă, (reg.) hu-lubiță, porumbea, porumboaie, (Ban.) golâmbiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PORUMBÍȚĂ s. v. pătul, porumbar, porum-bărie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
porumbíță s. f., g.-d. art. porumbíței; pl. porumbíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PORUMBÍȚĂ ~e f. 1) Femela porumbelului. 2) fig. Femeie iubită. /porumb + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink