POSTEROLINGUÁL, -Ă, posterolinguali, -e, adj. (Fon.; și substantivat, f.) (Sunet) care are baza de articulație la rădăcina limbii. [Pr.: -gu-al] – Din fr. postéro-lingual.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POSTEROLINGUÁL, -Ă adj. articulat la rădăcina limbii. (< fr. postéro-lingual)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
posterolinguál adj. (sil. -gu-al) → lingual
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink