Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: postula (verb tranzitiv) , postulare (substantiv feminin)   
POSTULÁRE, postulări, s. f. (Livr.) Faptul de a postula.V. postula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POSTULÁRE s.f. Acțiunea de a postula și rezultatul ei; postulație. [< postula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
postuláre s. f., pl. postulări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POSTULÁ, postulez, vb. I. Tranz. (Livr.) A da unei afirmații sau unei demonstrații caracter de postulat. – Din fr. postuler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POSTULÁ ~éz tranz. livr. (afirmații, demonstrații) A formula în calitate de postulat. /<fr. postuler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POSTULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A cere cu insistență. 2. A da unei afirmații caracter de postulat. [< fr. postuler, lat. postulare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POSTULÁ vb. tr. 1. a cere cu insistență. 2. a da unei afirmații sau demonstrații caracter de postulat. (< fr. postuler, lat. postulare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
postulá vb., ind. prez. 1 sg. postuléz, 3 sg. și pl. postuleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)