Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: poticală (substantiv feminin) , poticăli (verb tranzitiv)   
POTICĂLÍ, poticălesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A amăgi, a păcăli. – Din poticală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
poticălí, poticălésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a veni necazul, a da de belea. 2. a copleși, a încărca, a împovăra; a pedepsi. 2. a copleși, a încărca, a împovăra; a pedepsi. 3. (refl.) a se primejdui, a se pedepsi. 4. a abate, a amăgi, a corupe; a înșela, a păcăli
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
POTICÁLĂ s. f. (Înv.) 1. Întâmplare neplăcută, pățanie, belea. 2. Înfrângere. – Comp. v. sl. potykati.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
POTICÁLĂ s. v. belea, bucluc, dandana, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, încurcătură, înfrângere, învingere, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pacoste, piedică, pocinog, rău, stavilă, supărare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
poticálă (-ắli), s. f. – Obstacol, piedică, neajuns. Sl. potykalo. Sec. XVII, înv.Der. poticăli, vb. (a abate; a înșela, a păcăli). Cf. poticni, potricală.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)