Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: potoli (verb tranzitiv) , potolit (adjectiv)   
POTOLÍT, -Ă, potoliți, -te, adj. Lipsit de intensitate, de agitație; liniștit, domol; așezat, blând. ♦ (Despre mers) Încet, fără grabă. ♦ (Despre foc) Care arde fără vâlvătăi; mocnit, stins; (despre lumină) palid, difuz. ♦ (Despre sunete) Slab, stins, încet, molcom. ♦ (Despre ape) Fără valuri mari, lin. – V. potoli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POTOLÍT adj. 1. v. atenuat. 2. v. domolit. 3. v. domol. 4. v. calmat. 5. v. strunit. 6. v. diminuat. 7. v. ușor. 8. v. calm. 9. v. cumpătat. 10. calm, calmat, domolit, liniștit, moderat, ponderat, temperat. (Atitudine ~) 11. v. încet. 12. așezat, chibzuit, cumpătat, echilibrat, liniștit, pașnic, tihnit. (A avut o viață ~.) 13. calm, domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, tihnit, (înv.) păciuit, destins, dulce. (O atmosferă ~.) 14. v. difuz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POTOLÍT s. v. alinare, calmare, domolire, liniștire, potolire, temperare, ușurare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POTOLÍ, potolesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. ♦ A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. 2. Refl. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. – Din scr. potuliti, bg. potulja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POTOLÍ ~ésc tranz. A face să se potolească. /<sl. potoliti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE POTOLÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se domoli; a se ogoi; a se tempera; a modera; a se liniști. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A ajunge la o stare de liniște; a recăpăta calmul; a se liniști; a se calma; a se alina; a se astâmpăra. /<sl. potoliti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POTOLÍ vb. 1. a (se) astâmpăra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stâmpăra, (înv. și reg.) a (se) prinde, (înv.) a (se) așeza, (fig.) a (se) stinge. (Și-a ~ setea.) 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. v. cuminți. 7. v. liniști. 8. v. tempera. 9. v. atenua. 10. v. înceta. 11. a amuți, a dispărea, a înceta, a se liniști, a muți, a se stinge. (Toate zgomotele s-au ~ în stradă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POTOLÍ vb. v. compensa, despăgubi, răsplăti.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) potoli ≠ a (se) agita, a (se) întărâta, a (se) intensifica, a (se) stârni
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se potoli ≠ a se alarma
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
potolí (potolésc, potolít), vb.1. A calma, a tempera, a liniști. – 2. A stinge, a reduce. – 3. A stăvili, a domoli, a încetini. – 4. (Refl.) A se stăpîni, a se reține. Sl. potuliti „a pune de acord, a împăca” din toliti „a se potoli” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 426). – Der. potoleală, s. f. (liniștire, calm); potolitor, adj. (liniștitor, calmant); nepotolit, adj. (neliniștit).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
potolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potolésc, imperf. 3 sg. potoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. potoleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)