Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
POTOPÍRE s. f. (Pop.) Acțiunea de a potopi; prăpăd, pustiire, distrugere. – V. potopi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POTOPÍRE s. 1. v. inundare. 2. v. nimicire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
potopíre s. f., g.-d. art. potopírii; pl. potopíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POTOPÍ, potopesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A inunda, a îneca. ♦ Fig. A copleși, a invada. 2. A nimici, a distruge; a pustii. – Din sl. potopiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POTOPÍ ~ésc tranz. 1) (terenuri) A acoperi cu apă; a îneca; a inunda. 2) A nimici complet. 3) A cuprinde brusc și cu putere; a năvăli; a năpădi; a copleși. /<sl. potopiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POTOPÍ vb. 1. v. inunda. 2. v. nimici.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
potopí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potopésc, imperf. 3 sg. potopeá; conj. prez. 3 sg. și pl. potopeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink