Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: povârni (verb tranzitiv) , povârnit (adjectiv)   
POVÂRNÍT, -Ă, povârniți, -te, adj. Care este aplecat, înclinat; care este situat în pantă sau formează o pantă. – V. povârni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POVÂRNÍT adj. 1. aplecat, înclinat, lăsat, plecat, prăvălit, strâmb, (pop. și fam.) hâit, (reg.) șoldit, șoldiu, (Ban.) șovâi. (O casă ~.) 2. v. înclinat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POVÂRNÍT adj v. prăbușit, prăvălit, răsturnat, surpat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
povârnít s.n. (reg.) înfășuratul funiei pe un par (din mijlocul ariei) la treieratul cu cai.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
POVÂRNÍ, povârnesc, vb. IV. 1. Refl. A se înclina, a se apleca. ♦ A se gârbovi (de bătrânețe). 2. Refl. și tranz. A (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) răsturna. – Din bg. povărna, scr. povrnuti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A POVÂRNÍ ~ésc tranz. A face să se povârnească. /<bulg. povărna, sb. povrnuti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE POVÂRNÍ mă ~ésc intranz. 1) A-și schimba poziția normală, lăsându-se pe o parte; a se înclina. 2) fig. A se face gârbov (de bătrânețe sau de muncă grea); a se gârbovi; a se gheboșa; a se îndoi. 3) A cădea brusc (și cu zgomot) de la înălțime sfărâmându-se; a se prăbuși; a se răsturna. /<bulg. povărna, sb. povrnuti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POVÂRNÍ vb. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) prăvăli, (pop. și fam.) a se hâi. (Casa s-a ~ pe-o parte.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
povîrní (povârnésc, povârnít), vb.1. A se înclina, a se lăsa într-o parte. – 2. A se prăvăli, a se prăbuși. – 3. (Refl.) A îmbătrîni, a trece, a expira. Sl. cf., bg., cr. povrnuti „a răsuci” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 284; Conev 72), sau poate din sl. vriniti (‹ rinąti) „a împinge”, cu pref. po-. Der. povîrniș, s. n. (pantă; coastă); povîrnitură, s. f. (povîrniș, loc prăpăstios).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
povârní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. povârnésc, imperf. 3 sg. povârneá; conj. prez. 3 sg. și pl. povârneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)