PRAVÍLNIC, -Ă, pravilnici, -ce, adj. (Înv.) Aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. – Din sl. pravilĩnik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRAVÍLNIC adj. v. legal.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pravílnic, pravílnică, pravílnici, pravílnice, adj. (înv.) 1. aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. 2. major.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pravílnic adj. m., pl. pravílnici; f. sg. pravílnică, pl. pravílnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink