PREAÎNȚELÉPT, -EÁPTĂ, preaînțelepți, -te, adj. (Înv.; adesea substantivat) Foarte înțelept; învățat. ♦ (Despre cuvinte, acțiuni etc.) Plin de înțelepciune; care denotă multă înțelepciune. – Prea + înțelept.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
preaînțelépt adj. → înțelept
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PREAÎNȚELÉPT preaînțeleáp ~tă (~ți, ~te) și substantival înv. Care vădește multă înțelepciune; deosebit de înțelept. /prea + înțelept
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink