PRECÁRIA s. f. (În antichitate și în evul mediu, în apusul Europei) Drept de posesiune asupra unui lot de pământ, primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. [Pr.: -ri-a] – Din lat. precaria.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECÁRIA s.f. (În antichitate și evul mediu) Drept de posesiune asupra unui lot de pământ primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. [Cf. it., lat. precaria].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECÁRIA s. f. (ant. și evul mediu) drept de posesiune asupra unui lot de pământ primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. (< lat. precaria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
precária s. f. (sil. -ri-a)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRECÁRIU, -IE adj. v. precar.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECÁRIU, -IE adj. v. precar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PRECÁRIU adj. v. provizoriu, temporar, vremelnic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink