PRECOCITÁTE s. f. Însușirea de a fi precoce, dezvoltare înainte de vreme, timpurie, prematură. ♦ Însușirea animalelor de carne de a realiza sporuri în greutate, cu o valorificare mai mare a hranei în timpul îngrășării. – Din fr. précocité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECOCITÁTE f. Caracter prococe. /<fr. précocité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRECOCITÁTE s.f. Însușirea de a fi precoce, dezvoltare înainte de vreme, prematură. ♦ Însușire a animalelor de a crește și a se dezvolta într-un timp scurt. [Cf. fr. précocité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECOCITÁTE s. f. însușirea de a fi precoce; caracterul a ceea ce este precoce. (< fr. précocité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRECOCITÁTE s. (înv.) prematuritate. (~ unui copil.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
precocitáte s. f., g.-d. art. precocității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink