PRECORÉCTOR, -OÁRE, precorectori, -oare, s. m. și f. Persoana care face operația de precorectură. [Acc. și: precorectór] – Pre1- + corector.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECORÉCTOR s. m. cel care face precorectură. (< pre- + corector)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
precoréctor s. m., pl. precoréctori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink