Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: preda (verb tranzitiv) , predare (substantiv feminin)   
PREDÁRE, predări, s. f. Acțiunea de a (se) preda și rezultatul ei. – V. preda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREDÁRE s. 1. v. înmânare. 2. depunere, înaintare, înmânare, prezentare, remitere, transmitere, (înv.) paradosire, paradosit. (~ situației solici-tate.) 3. v. depunere. 4. (MIL.) (înv.) paradosie, paradosire, (grecism înv.) paradosis. (~ la inamic.) 5. v. capitulare. 6. (înv.) paradosire, paradosit, propunere, (grecism înv.) paradosis. (~ unei materii de învățământ.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
predáre s. f., pl. predări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PREDÁ, predáu, vb. I. 1. Tranz. A da cuiva în primire un obiect, un bun care îi revine de drept sau de care trebuie să răspundă; a înmâna, a încredința, a remite, a transmite. 2. Refl. A se recunoaște învins și a se pune la dispoziția dușmanului, urmăritorului etc. ♦ Tranz. A da pe cineva în mâna cuiva care să dispună de el. 3. Tranz. A transmite cuiva în mod sistematic cunoștințele unei discipline (în cadrul unei instituții de învățământ, al unor cursuri speciale); a expune o lecție. – Din sl. prĕdati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PREDÁ predáu tranz. 1) (obiecte) A da în mână; a remite. 2) (persoane) A da în puterea cuiva. 3) (lecții, materii de studiu) A expune oral în fața auditoriului (într-o instituție de învățământ) cu scop instructiv; a explica. /<sl. prĕdati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PREDÁ mă predáu intranz. A se lăsa învins. /<sl. prĕdati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREDÁ vb. 1. v. înmâna. 2. a depune, a înainta, a înmâna, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a băga. (I-a ~ întreaga documentație.) 3. a încredința, a lăsa, (franțuzism) a confia. (A ~ ceva cuiva.) 4. v. depune. 5. (MIL.) a se închina, a se pleca, a se supune, (înv.) a se cuceri, a se paradosi, a se supleca. (S-au ~ inamicului.) 6. (înv.) a dărui, a trăda. (Îl ~ pe cineva dușmanului.) 7. v. capitula. 8. (MIL.) a închina. (Au ~ cetatea.) 9. (înv.) a se da. (Hoțul s-a ~) 10. (înv.) a paradosi, a propune, a teslimarisi. (A ~ o anumită disciplină.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
predá (predáu, predát), vb.1. A remite, a încredința. – 2. A explica o lecție sau un obiect de studiu. – 3. (Refl.) A se da în mîna dușmanului. – Mr., megl. pridau. Sl. prĕdati (Cihac, II, 90), conjugat ca a da.Der. predanie, s. f. (trădare; tradiție), înv., din sl. prĕdanije. Cf. prididi.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
predá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. predáu; conj. prez. 3 sg. și pl. predeá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)