Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PRELÍNGERE, prelingeri, s. f. Acțiunea de a (se) prelinge și rezultatul ei. – V. prelinge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRELÍNGERE s. v. scurgere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prelíngere s. f., g.-d. art. prelíngerii; pl. prelíngeri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRELÍNGE, prelíng, vb. III. Refl. 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect); a curge domol. ♦ Tranz. A lăsa să curgă încet. 2. (Fam.), A se strecura, a se furișa; a aluneca. – Pre2 + linge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE PRELÍNGE mă prelíng intranz. 1) (despre lichide) A curge încet și în cantități mici de-a lungul sau pe marginile unui obiect. 2) (despre lumini, arome etc.) A pătrunde puțin câte puțin. 3) fig. (despre ființe) A trece pe neobservate. /pre- + a linge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRELÍNGERE ~i f. 1) v. A SE PRELINGE. 2) Dâră lăsată de un lichid prelins. /v. a (se) prelinge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRELÍNGE vb. 1. v. scurge. 2. v. curge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRELÍNGE vb. v. fofila, furișa, strecura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prelínge, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge vițelul la naștere).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
prelínge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prelínge, perf. s. 3 sg. prelínse; part. prelíns
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink