PRESCÚRĂ, prescuri, s. f. Pâinișoară rotundă sau în formă de cruce, făcută din aluat dospit, din care se pregătește cuminecătura și se taie anafura la biserică. [Acc. și: préscură] – Din sl. proskura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRÉSCURĂ s. v. coada-racului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prescúră (prescúri), s. f. – 1. Hostie, pîine sfințită pentru sacrificiul euharistic. – 2. Pîinișoară pentru pomană. – Mr. piscură. Sl. (bg., sb., cr., pol.) proskura, din gr. προσφορά „ofrandă” (Cihac, II, 289; Vasmer, Gr., 124; Conev 111). – Der. prescornic, s. n. (sigiliu de lemn pentru prescură), prin contaminare cu pistornic.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
prescúră s. f., g.-d. art. prescúrii; pl. prescúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRESCÚRĂ ~i f. bis. Pâine mică albă, de obicei în formă de cruce, din care se pregătește împărtășania și se taie anafura. [G.-D. pescurii] /<sl. proskura
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink