PRÍMUL num. întâiul. (A ajuns acolo ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Primul ≠ ultimul
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
PRIM1, primuri, s. n. (Reg.) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. – Din magh. prém.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRÍMUL ~a (~ii,~ele) num. ord. și substantival (în opoziție cu ultimul) Care ocupă locul indicat în ordinea numărării de numărul unu; cu care se începe enumerarea; care precede pe al doilea; întâi. ◊ În ~ rând întâi de toate. /<lat. primus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
!prim ajutór (ajutor medical imediat) adj. + s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
PRIM s. (reg.) primblătură. (~ aplicat pe marginea bundiței.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRIMUL MERIDIÁN s. v. meridian de origine.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prim (prímuri), s. n. – Bordură, ceapraz, firet. – Var. primă „panglică”. Mag. prém (Cihac, II, 292). În Trans.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
prim (garnitură de blană) s. n., pl. prímuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
prim ajutór (ajutor medical imediat) num. + s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink