PRIORITÁR, -Ă, prioritari, -e, adj. Care are sau trebuie să aibă prioritate. Sarcini prioritare. [Pr.: pri-o-] – Din fr. prioritaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRIORITÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se bucură de prioritate; cu drepturi de prioritate. [Pron. pri-o-. / cf. fr. prioritaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRIORITÁR, -Ă adj. care are sau trebuie să aibă prioritate. (< fr. prioritaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRIORITÁR adj. (înv.) întâietor, protimisitor. (Sar-cină ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prioritár adj. m., pl. prioritári; (sil. pri-o-), f. sg. prioritáră, pl. prioritáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRIORITÁR ~ă (~i, ~e) Care este primul în timp, în rang sau în drepturi; caracterizat prin întâietate. [Sil. pri-o-] /<fr. prioritaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink