PROBOZEÁLĂ, probozeli, s. f. (Înv., reg. și fam.) Faptul de a probozi. – Probozi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROBOZEÁLĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
probozeálă s. f., g.-d. art. probozélii; pl. probozéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink