Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: procator (substantiv masculin) , procatori (verb)   
procatorí, procatorésc, vb. IV (înv. și reg.) a exercita funcția de avocat, a practica avocatura.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PROCÁTOR, procatori, s. m. (Reg.) Avocat. – Din magh. prókátor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROCÁTOR s. v. apărător, avocat, primar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
procátor, procátori, s.m. (reg.) 1. avocat. 2. (în forma: procátăr) procuror fiscal. 3. (înv.) persoană împuternicită.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
procátor (procátori), s. m. – (Trans.) Avocat. – Var. procatăr. Mag. prókátor (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
procátor s. m., pl. procátori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)