Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: procleți (verb tranzitiv) , proclețire (substantiv feminin)   
proclețíre s.f. (înv.) anatemizare, afurisire, condamnare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PROCLEȚÍ, proclețesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A afurisi, a blestema. ♦ Refl. (Despre boli) A se înrăutăți, a se agrava. – Din proclet.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PROCLEȚÍ vb. v. afurisi, anatemiza, blestema, excomunica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
proclețí, proclețésc, vb. IV 1. (înv.) a excomunica, a anatemiza; a blestema; a condamna, a dezaproba. 2. (refl.; reg.; despre boli; în forma: precleți) a se înrăutăți, a se agrava.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)