Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PROIECTÍL, proiectile, s. n. Corp metalic exploziv aruncat în spațiu de o armă de foc sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge. ◊ Proiectil-rachetă = rachetă alcătuită dintr-un proiectil obișnuit prevăzut cu un motor-rachetă pentru a-i asigura propulsia. [Pr.: pro-iec-] – Din fr. projectile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROIECTÍL s.n. 1. Orice corp greu care poate fi aruncat în spațiu cu o forță oarecare. 2. Corp azvârlit de o armă; glonț, ghiulea, obuz etc. [Cf. fr. projectile, lat. proiectus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROIECTÍL s. n. 1. orice corp greu care poate fi aruncat cu forță în spațiu. 2. corp metalic exploziv azvârlit de o armă; glonț, obuz etc. (după fr. projectile)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROIECTÍL s. (pop.) plumb.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
proiectíl s. n. (sil. -iec-), pl. proiectíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROIECTÍL ~e n. Corp metalic exploziv care se lansează dintr-o armă de foc asupra unei ținte pentru a o distruge. /<fr. projectile
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
proiectíl-rachétă s. n. (sil. -iec-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)