Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PROMETÉIC, -Ă, prometeici, -ce, adj. 1. Care aparține lui Prometeu sau care se referă la mitul acestuia; prometeian. ♦ Fig. Uman, generos. 2. Fig. Măreț, grandios. [Pr.: -te-ic] – Prometeu (n. pr.) + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROMETÉIC, -Ă adj. 1. Referitor la mitul lui Prometeu. 2. Care exprimă o sfidare, chiar sortită eșecului, împotriva unei autorități. [Pron. -te-ic. / cf. it. prometeico < Prometeu – personaj mitologic care a furat focul zeilor și l-a dăruit oamenilor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROMETÉIC, -Ă adj. 1. referitor la (mitul lui) Prometeu; prometeian. 2. (fig.) care exprimă o revoltă, sortită eșecului, împotriva unei autorități; care crede în oameni, dornic de a acționa pentru ei; uman, generos. (< germ. prometheisch)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROMETÉIC adj. (rar) prometeian. (Mitul ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prometéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. prometéici; f. sg. prometéică, pl. prometéice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROMETÉIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de Prometeu sau de mitul despre acesta. 2) fig. Care vădește generozitate. 3) fig. Care se impune prin grandoare. [Sil. -te-ic] /Prometeu n. pr. + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)