Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: proroci (verb tranzitiv) , prorocire (substantiv feminin)   
PROROCÍRE, prorociri, s. f. Acțiunea de a proroci și rezultatul ei; ceea ce prorocește cineva; prorocie, prezicere, profeție, prevestire. [Var.: proorocíre s. f.] – V. proroci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROROCÍRE s. 1. v. prezicere. 2. v. prezicere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prorocíre s. f., g.-d. art. prorocírii; pl. prorocíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROROCÍ, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În credințele religioase) A prezice viitorul, voința divină; p. gener. a prevedea și a anunța evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: proorocí vb. IV] – Din proroc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PROROCÍ ~ésc tranz. A prezice ca proroc; a profetiza. /Din proroc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROROCÍRE ~i f. 1) v. A PROROCI. 2) Fapt prezis de un proroc; profeție. /Din a proroci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROROCÍ vb. 1. v. prezice. 2. v. ghici.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prorocí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocésc, imperf. 3 sg. proroceá; conj. prez. 3 sg. și pl. proroceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)