PROTESTANTÍSM s. n. Denumire generală a confesiunilor religioase creștine care s-au rupt de catolicism prin mișcarea Reformei din sec. XVI. ♦ Totalitatea popoarelor protestante. – Din fr. protestantisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROTESTANTÍSM m. 1) Curent în religia creștină, desprins de catolicism în urma Reformei din sec. XVI și existent sub forma câtorva varietăți (luteranism, calvinism, anglicanism etc.). 2) Lumea popoarelor protestante. /<fr. protestantisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROTESTANTÍSM s.n. Nume dat tuturor doctrinelor religioase creștine care s-au rupt de catolicism prin reformele din sec. XVI. [< fr. protestantisme, germ. Protestantismus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROTESTANTÍSM s. n. confesiune religioasă creștină care s-a rupt de catolicism prin mișcarea Reformei din sec. XVI: bisericile luterană, reformată, anglicană, unitariană și numeroase secte. (< fr. protestantisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROTESTANTÍSM s. (BIS.) (înv.) reformație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
protestantísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink