PSIHODRÁMĂ, psihodrame, s. f. 1. (Psih.) Metodă de investigare și de diagnosticare precum și de terapeutică modernă care utilizează jocul dramatic improvizat pe o temă dată pentru dezvăluirea gândurilor și a atitudinilor bolnavului psihic. 2. (În sociologie) Test folosit ca mijloc de selecție a candidaților la anumite posturi care necesită multă dezinvoltură în contactul cu publicul. – Din fr. psychodrame.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PSIHODRÁMĂ s.f. (Med.) Improvizație dramatică a unui grup de bolnavi, folosită ca metodă psihoterapeutică. [< fr. psychodrame].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PSIHODRÁMĂ s. f. 1. metodă psihoterapeutică modernă, prin improvizația jocului dramatic a unui grup de bolnavi ca mijloc de exteriorizare a trăirilor și gândurilor acestora. 2. test ca mijloc de selecție a candidaților pentru anumite posturi care necesită multă dezinvoltură în relațiile cu publicul. (< fr. psychodrame)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
psihodrámă s. f., pl. psihodráme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PSIHODRÁMĂ ~e f. 1) Metodă de diagnosticare și de tratament, care constă în utilizarea jocului dramatic improvizat pe o temă anumită în scopul dezvăluirii gândurilor și a atitudinilor bolnavului psihic. 2) (în sociologie) Test folosit ca mijloc de selecție a candidaților la anumite posturi. /<fr. psychodrame
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink