PSIHOGENÉZĂ s. f. Studiul nașterii și al dezvoltării funcțiilor psihice la om. ♦ Procesul apariției unei boli din cauze psihice. – Din fr. psychogenèse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PSIHOGENÉZĂ f. Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul genezei psihicului omenesc. /<fr. psychogenese
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PSIHOGENÉZĂ s.f. Parte a psihologiei care studiază nașterea și dezvoltarea vieții psihice a omului. [< fr. psychogenèse, cf. gr. psyche – suflet, genesis – generație].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PSIHOGENÉZĂ s. f. 1. studiu al apariției și dezvoltării vieții psihice. 2. procesul apariției unei boli din cauze psihice. (< fr. psychogenèse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
psihogenéză s. f., g.-d. art. psihogenézei; pl. psihogenéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink