PÚBIS, pubise, s. n. Os-pereche care formează partea anterioară a oaselor iliace. – Din fr. pubis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÚBIS s.n. 1. Os care formează partea anterioară a bazinului osos la oameni. 2. Regiune păroasă care acoperă osul pubis. [Pl. -se, -suri, var. pubes s.n. / < fr., lat. pubis, it. pube].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PÚBIS s. n. 1. os pereche care formează partea anterioară a bazinului, la oameni. 2. regiune păroasă care acoperă osul pubis (1). (< fr., lat. pubis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!púbis s. n., pl. púbisuri/ (oase) púbise
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
púbis s. n., pl. púbise
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PÚBIS ~e n. anat. (la om) Proeminență triunghiulară situată la împreunarea oaselor anterioare ale bazinului. /<fr. pubis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink